Jurnalismul sportiv

Actualmente sportivii sînt unele dintre cele mai bine-cunoscute si bine platite persoane de pe planeta. Lumea vrea sa citeasca si sa auda despre ei, iar numarul celor platiti sa le satisfaca aceasta cerere creste în egala masura. Sportivii se bucura acum de stralucirea oferita de reflectoarele mass-media mai mult decît oricare alta persoana din societate. Nu este un lucru neobisnuit sa vezi cum o suta de jurnalisti discuta despre un singur meci de fotbal, iar functiile pe care le ocupa antrenorii echipelor nationale capata o importanta secundara, în sensul mediatizarii, numai în raport cu sefii de stat.
Acoperirea subiectelor sportive este vitala pentru sanatatea si prosperitatea mass-media. Acest lucru se vede, din ce în ce mai mult, în paginile dedicate sportului.
Nu este greu de observat motivul pentru care sportul este atît de captivant pentru mass-media. Ofera acelasi numar de pagini sau aceeasi durata de transmisie indiferent de ceea ce se întîmpla sau nu în lume, însa stirile forte sînt imposibil de prevazut. Mai mult, reportajele generate de guverne si de politicieni sînt adesea considerate plictisitoare de catre multe persoane si, cum partidele politice se strîng laolalta pe teren neutru pentru a obtine sustinere din partea poporulu, acestea si-au pierdut puterea de a da nastere unor controverse si dezbateri.
Sportul este exact opusul acestora. E previzibil, în sensul ca persoanele din domeniul mass-media stiu cu cîteva luni înainte data la care au loc marile evenimente, are parte de propria agitatie si de propriul lui dramatism, precum si de o distributie de vedete.
De asemenea, poate fi conceput ca o sursa la îndemîna celor carora le place sa scrie. Este un element la fel de important în realizarea cu succes a articolelor sportive ca si placerea practicarii unui sport. Sintagma jurnalist sportiv este alcatuita din doua cuvinte - sportiv si jurnalist -, iar pentru a reusi în acest domeniu, jurnalistului trebuie sa-i placa enorm de mult ambele preocupari. Nu este suficient ca jurnalistului sa-i placa doar fotbalul, atletismul sau cursele : el trebuie sa aiba capacitatea de a oferi si altora din cunostintele si entuziasmul dumneavoastra, într-un mod activ si antrenant, si sa fiti dispus sa va dedicati exersarii abilitatilor de a scrie la fel de mult ca sportivii despre care scrieti.
Jurnalismul sportiv este o forma specializata de scriere, fiind fragmentat în mai multe sectiuni mai mici. sporturile si echipele preferate, iar daca jurnalistii sportivi nu vor sa para slabi si prost informati, atunci ar trebui sa nu fie mai prejos în ceea ce priveste nivelul cunostintelor. A fi la curent cu evolutiile recente dintr-un sport important e o slujba cu norma întreaga. Putini sînt jurnalistii ce îsi pot alege sporturile si evenimentele despre care sa scrie. Acestia sînt, în general, cei mai straluciti, cei mai spirituali si incisivi editorialisti sau autori de reportaje cu un stil propriu, care dau „culoare" momentelor-cheie din lumea sportului.
Dar a scrie despre sport înseamna mai mult decît a acoperi evenimentele importante. Oricum, mass-media detin un spatiu suficient de mare, pe care trebuie sa-1 umple, orice s-ar întîmpla, si face acest lucru stîrnind curiozitatea consumatorilor de stiri, oferindu-le parti dintr-un anumit eveniment, facînd profiluri ale participantilor si analizînd performante, pastrînd totodata un fond constant de stiri si articole. Sportul iese deseori din paginile sportive atunci cînd activitatile personalitatilor marcante ocupa prima pagina a ziarelor, ajung pe primul loc în buletinele de stiri sau se desfasoara în domenii specializate, precum moda, afacerile ori medicina.
Pentru a trata subiectele sportive cu succes, ziaristul trebuie sa cunoasca cerintele mijlocului de comunicare pe care îl utilizeaza si sa înteleaga audienta ce va beneficia de articol. Ziarele serioase si populare, ca si revistele sportive specializate au un stil unic, iar subiectele sportive sînt tratate în mod diferit de catre ziaristi.
Producerea unui material de presa scrisa este un proces relativ rapid. Informatiile necesare scrierii celor mai multe subiecte sau rubrici pot fi adunate prin telefon, luîndu-se legatura cu persoanele de contact ori alte surse, sau pot fi culese de pe internet, fara ca jurnalistul sa fie nevoit sa-si paraseasca biroul. Desi relatarea unor evenimente sportive presupune prezenta la locul faptei (uneori jurnalistii din presa scrisa acopera un eveniment folosind informatiile din transmisiile televizate), procesul scrierii este rapid.
Paginile Web pot combina tehnicile presei scrise, ale radioului si televiziunii într-un singur pachet si, în mare masura, într-o forma modulara, ce poate fi actualizata instant.
Cea mai importanta diferenta dintre presa scrisa si radio si televiziune consta, probabil, în atitudinea consumatorilor. Cînd cititorii ziarelor se plictisesc de un articol, întorc pagina; daca telespectatorii si ascultatorii se plictisesc, închid aparatul sau schimba pe un alt canal. Persoana care schimba pe un alt canal este principalul critic al jurnalismului de proasta calitate si, mai mult decît în orice alt domeniu al jurnalismului, captarea si mentinerea atentiei publicului sînt vitale. în acest scop, jurnalistii din radio si televiziune trebuie sa exploateze la maximum limbajul extins si unic pe care aceste categorii media îl pun la dispozitia lor.

Timisoara se apropie...

Ocupantele primelor doua pozitii ale clasamentului intermediar s-au intalnit in meci direct in derby-ul etapei la Timisoara, unde fost Poli a primit vizita celor de Otelul Galati. Chiar daca partida se anunta una spectaculoasa si viu disputata, avand in vedere pofta de victorie a celor doua echipe, realitatea din teren a fost cu totul alta.
Atat gazdele de la Timisoara cat si Otelul au aratat mai mult ca nu-si doresc sa piarda acest meci. Timisoara nu dorea sa-si strice titulatura de singura echipa neinvinsa a Ligii 1 si nici sa piarda contactul cu Otelul, in timp ce pentru oaspetii de la Galati o infrangere ar fi insemnat sa ramana la doar un punct distanta in fruntea clasamentului. Astfel ca, startul meciului a fost dominat de o posesie prelungita de ambele parti si putine faze de poarta. A trebuit sa treaca un sfert de ora de la startul partidei pentr u a putea vedea prima ocazie de gol. Aceasta i-a apartinut lui Silviu Ilie care, lansat excelent pe contraatac de Paraschiv, a sutat plasat din marginea careului, dar Pantilimon a intervenit salvator. Din nou a salvat situatia portarul Timisorenilor in minutul 27, de aceasta data Gabriel Paraschiv fiind la finalizare, tot pe o actiune rapida de contraatac. Dupa doar doua minute, galatenii au fost aproape de autogol. O centrare din corner a fost deviata cu capul in Sergiu Costin, iar din acesta mingea a sarit spre poarta depasindu-l pe Grahovac. Norocul otelarilor a fost ca Neagu s-a aflat pe linia portii de unde a respins in extremis.

Prima repriza s-a incheiat cu o noua sansa uriasa a timisorenilor de a deschide scorul. In minutul 41 Zicu a recuperat si a pasat rapid la Goga, iar acesta a tras la poarta fara sa stea prea mult pe ganduri, dar mingea a trecut milimetric pe langa coltul lung. Acelasi Goga a semnat si prima mare ocazie a partii secunde, trimitand din cativa metri cu capul putin peste poarta. Replica galatenilor a venit dupa 12 minute, in urma unei faze superbe creata de Antal pe dreapta, acesta a patruns in careu si a pasat perfect la Viglianti, dar sutul acestuia cu dreptul din preajma careului mic a trecut incredibil peste poarta. Daca pe tot parcursul meciului Ovidiu Hategan a condus meciul fara probleme, desi timisorenii nu erau multumiti cu delegarea lui la aceasta partida, din minutul 70 arbitrul a intrat in colimatorul banatenilor. Si asta dupa ce i-a refuzat Timisoarei un penalty clar la Ziuc, faultat de Rapa in careu. Trupa lui Cosmin Contra s-a razbunat, insa, patru minute mai tarziu. Alexa a centrat din lovitura libera, Perendija a respins doar pana la Zicu, acesta a recentrat din foarfeca inapoi in careu de unde din nou Perendija lufteaza, mingea ajunge la Cisovsky, fundasul marcand primul sau gol in acest sezon cu un sut din marginea careului mic.
 Alte patru minute au trecut si Timisoara si-a marit avantajul pe tabela. De aceasta data Stefan Nikolic, intrat la pauza in locul lui Axente, a luat o faza pe cont propriu, a patruns in dribling de pe stanga in careu si, ajuns fata in fata cu Grahovac, l-a executat sec cu un sut la coltul lung. Multumita cu cele doua goluri avans, Timisoara a sunat retragerea in incercarea de a apara avantajul. De moment au profitat toti elevii lui Dorinel Munteanu, chiar si portarul Grahovac urcand in careul advers inca din minutul 82 la loviturile libere si cornerele oaspetilor. Insa pericolul n-a mai aparut la poarta Timisoarei, care a terminat meciul cu un om mai putin. Hristu Chiacu a primit galben pentru proteste in minutul 89, a continuat cu injuriile si a vazut apoi si rosu din partea arbitrului Hategan. Tot pentru proteste a fost trimis in tribune si Cosmin Contra.